Muzee din Câmpina
Găsește informații exacte despre firme din categoria Muzee din Câmpina. Recenzii și date de contact pentru fiecare firmă, inclusiv număr de telefon, adresă, program de lucru, oferte promoţionale și alte informații utile.
Afişare rezultate: 1 - 3 din 3
Afişare rezultate: 1 - 3 din 3
Top 3 Muzee în Câmpina
1 
Adaposteşte mobilier, obiecte personale, fotografii, scrisori, biblioteca (scrieri de artă, autografe ale scriitorilor contemporani artistului), picturi şi desene (circa 102 lucrari) ale pictorului Nicolae Grigorescu, unul dintre ctitorii picturii româneşti moderne. Î
Închis acum
B-Dul. Carol I Nr. 108, Câmpina, 105600, Prahova
0244/335.598
Adaposteşte mobilier, obiecte personale, fotografii, scrisori, biblioteca (scrieri de artă, autografe ale scriitorilor contemporani artistului), picturi şi desene (circa 102 lucrari) ale pictorului Nicolae Grigorescu, unul dintre ctitorii picturii româneşti moderne. Î 2 Popasuri, Rezervatii, atractie turistica, atractie, Muzeu al comunităţii, Turism, Obiective Turistice, Muzeu, Castel, CASTELE
Închis acum
Bulevardul Carol I Nr. 199, Câmpina, 105600, Prahova
0244/335.599
Popasuri, Rezervatii, atractie turistica, atractie, Muzeu al comunităţii, Turism, Obiective Turistice, Muzeu, Castel, CASTELE 3 In 1868 a calatorit in Occident prilej cu care a efectuat cercetari in biblioteci si arhive, fructuoase pentru formatia sa stiintifica si pentru lucrarile sale. A scos o noua publicatie periodica, Traian, in aprilie 1869. Ziarul a fost interzis in februarie 1870 pentru atitudinea sa prea independenta si mai ales pentru atacurile la adresa monarhiei. B.P. Hasdeu a fost chiar arestat intre 8 si 17 august 1870. La mai putin de o luna de la disparitia lui Traian a scos Columna lui Traian unde declara ca va continua linia politica a precedentului, fara nici o modificare. Incetul cu incetul revista s-a specializat in "istorie, lingvistica si psihologie poporana" si aparitia sa a devenit lunara. O mare parte din operele sale capitale a aparut acolo, de-a lungul timpului, pana in 1883. Multi oameni de stiinta si de litere romani si straini au colaborat la ea: Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Ion Creanga, Simion Florea Marian, Petre Ispirescu, Alexandru Odobescu, George Baritiu, Grigore Tocilescu, Aron Densusianu, Lazar Saineanu, Hugo Schuchardt, G. Vegezzi - Ruscalla, H. Wolzogen etc. A calatorit pentru studii la Budapesta unde a descoperit documente pretioase pentru istoria si cultura romaneasca. Voiajul sau a continuat la Belgrad, unde a descoperit un foarte vechi text biblic in limba romana. Mai tarziu, a devenit membru al Academiei Regale din Serbia, al Academiei Imperiale de Stiinte din Sankt Petersburg. S-a oferit adesea sa tina cursuri gratuit, ca cel de Istoria arhitecturii la Facultatea de Arte Frumoase. Aparitia Istoriei critice a romanilor (tomul I) a crescut prestigiul sau stiintific si i-a deschis portile universitare.. A tinut primul curs la 14 octombrie 1874, un mare eveniment pentru viata stiintifica romaneasca. Demonstra o eruditie fara egal in Romania acelei epoci si calitati pedagogice care-i asigurau o larga audienta. A fost si decan al Facultatii de Litere.
Deschis acum
B-Dul. Carol I Nr. 199, Câmpina, 105600, Prahova
+40 244 335 599
In 1868 a calatorit in Occident prilej cu care a efectuat cercetari in biblioteci si arhive, fructuoase pentru formatia sa stiintifica si pentru lucrarile sale. A scos o noua publicatie periodica, Traian, in aprilie 1869. Ziarul a fost interzis in februarie 1870 pentru atitudinea sa prea independenta si mai ales pentru atacurile la adresa monarhiei. B.P. Hasdeu a fost chiar arestat intre 8 si 17 august 1870. La mai putin de o luna de la disparitia lui Traian a scos Columna lui Traian unde declara ca va continua linia politica a precedentului, fara nici o modificare. Incetul cu incetul revista s-a specializat in "istorie, lingvistica si psihologie poporana" si aparitia sa a devenit lunara. O mare parte din operele sale capitale a aparut acolo, de-a lungul timpului, pana in 1883. Multi oameni de stiinta si de litere romani si straini au colaborat la ea: Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Ion Creanga, Simion Florea Marian, Petre Ispirescu, Alexandru Odobescu, George Baritiu, Grigore Tocilescu, Aron Densusianu, Lazar Saineanu, Hugo Schuchardt, G. Vegezzi - Ruscalla, H. Wolzogen etc. A calatorit pentru studii la Budapesta unde a descoperit documente pretioase pentru istoria si cultura romaneasca. Voiajul sau a continuat la Belgrad, unde a descoperit un foarte vechi text biblic in limba romana. Mai tarziu, a devenit membru al Academiei Regale din Serbia, al Academiei Imperiale de Stiinte din Sankt Petersburg. S-a oferit adesea sa tina cursuri gratuit, ca cel de Istoria arhitecturii la Facultatea de Arte Frumoase. Aparitia Istoriei critice a romanilor (tomul I) a crescut prestigiul sau stiintific si i-a deschis portile universitare.. A tinut primul curs la 14 octombrie 1874, un mare eveniment pentru viata stiintifica romaneasca. Demonstra o eruditie fara egal in Romania acelei epoci si calitati pedagogice care-i asigurau o larga audienta. A fost si decan al Facultatii de Litere.